E ca o relație care evoluează. Sunt niște etape pe care le cunosti, le știi si le iubesti, culmea, pe toate!
Prima data te atinge aroma!
Mmmmmm…. Iti gâdilă narile si iti antrenează toate simturile!
Momentul in care o vezi, pregătită, doar a ta, te umple de bucurie! Știi ca doar tu o vei savura si ți se va dărui cu totul! Încerci sa ii rezisti, știi ca e ca un drog, dar o vrei!
Si ii cedezi!
O guști!
Gustul ei te umple de fericire, ai senzatia ca doar ea iti poate trezi toate senzatiile din lume!
Te trezește la viața!
Si te cufunzi in ea, ca sa o simți in întregime!
Si exact cand începi sa te bucuri, se termina!
Cam așa as descrie eu relația mea cu cafeaua!
Ne-am cunoscut prima data cand încă eram in liceu! Prima varianta cunoscuta a fost „nessul”! Își făceau sora mea si prietenele mele. Il frecau bine cu zahăr pana făcea o spuma fina si maronie. Cel mai mare deliciu! Sa mănânci spuma aia cu lingurița! A fost o relație de scurta durata pentru ca nu imi plăcea cum se comporta in anumite situații, si in mod deosebit in combinatie cu apa!
După ceva vreme am descoperit cafeaua la ibric! A fost dragoste la prima vedere! A știut întotdeauna cum sa ma multumeasca. Cand eram obosita sau aveam nevoie sa ma trezesc, era tare. Cand aveam nevoie doar de o cafea la o ora târzie, era slaba si dulce!
Cand am nevoie de indulgence, de răsfăț, ma mai cufund si in câte un latte, cu mult lapte si multă spuma.
Cu timpul, ca in orice relație, uiti sa ii apreciezi calitatile. You take it for granted! Dar ți-ai imaginat vreodată ziua fără cafea?
//