Aventura asta cu viata de părinte se dezvaluie cu noi elemente in fiecare zi.

Sunt zile in care te uiti in oglinda si te bucuri din tot sufletul de ce părinte meseriaș esti si parcă îți pare rău că ați fost doar tu și copilul. Sigur ai fi vrut sa te vadă măcar unul-doi alți părinți care poate au dubii de abilitățile tale, sau vreo ruda care iti critica relația cu copilul. Ma rog! At the end of the day e important ca a fost o zi minunata si ca tu ai crescut in ochii tai!

Sunt alte zile cand te intrebi continuu cine dracului te-a pus pe tine sa faci copil! Esti praf si nu ai nervi si energie sa o duci la capăt! Si te intrebi cum fac alții! De ce ei par fericiți si incantați de rolul lor si tu ai asa o stare de epuizare de ti-ar fi teama sa te uiti in oglinda.

Noi am fost dăruiti cu un copil absolut genial. E foarte frumos, ambițios si il duce si capul. Problema e doar ca trebuie sa il gestionezi.
Nici un răspuns nu este valid fara un argument clar in spate, care argument trebuie sa fie si foarte credibil. Varianta cu „nu faci aia pentru ca iti spun eu”, nu funcționează. Plus ca daca ii dai o Interdicție trebuie sa spui clar de ce si sa fii pregătit sa te challenge-uiasca pana in pânzele albe.

Am avut o discuție din seria asta cu el referitor la jucării. Vroia sa ii iau o jucărie. Eu exasperata deja de tonele de jucării care zac prin mansarda transformate in mormane inutile evident ca i-am spus ca nu ii iau.
„De ce?”
„Pentru ca nu mai vreau sa dau bani pe jucării care stau aruncate intr-un colț! Te joci cu ele o zi, după care le lași si ajung tot in mansarda!”
„Dar mie imi plac jucăriile noi!”
„Mama, asta e! Nu putem avea tot timpul jucării noi! Le mai folosim si pe cele vechi!”
„Dar mama colegului meu de ce ii aduce câte o jucărie noua in fiecare zi cand il ia de la gradinita?”

Aici am stat muuuult pe gânduri pana m-am decis si i-am explicat ca mama respectivului coleg il șantajează cu jucării pe copil sa vina la gradinita, pentru ca nu stie ce argumente sa ii dea ca sa il convingă, copilul fiind muuult mai mic si inca in faza de „nu”, asa ca a apelat la varianta de șantaj.

După o discuție luuuunga a ajuns la concluzia ca șantajul chiar nu e chiar asa de rău daca el se alege cu o jucărie. Deci e ok. :-))))