In urma cu mulți ani, pe drum spre petrecerea de Revelion, care era in afara Bucureștiului, aveam una dintre acele discuții cu soțul meu:

El: Anul asta ne-au ieșit cam toate pe care ni le-am propus. Tu îți dai seama?
Eu, ganditoare, facand o trecere in revista a relizarilor: Cam da!
El: Doamne ajuta! Ganditor…Te-ai gandit ce ai vrea sa iti pui pe lista de to do pe anul viitor? Ce „rezolutii”? Rade!
Eu, dupa o pauza lunga de gandire: cred ca cel mai mult mi-as dori sa fac doua lucruri anul viitor… sa incep sa pictez si sa citesc mai mult!

Un raspuns frumos, indiferent de persoana de la care vine. nu si de la mine! Nu ca nu e frumos, doar ca era ciudat!  Ciudatenia raspunsului a venit din nepotrivirea lui cu ceea ce eram, faceam si cu crezurile mele de la momentul respectiv. Foarte multi ani, in perioada in care abia intram in viata si invatam sa deschid ochii, am fost o persoana extrem de pragmatica, cu ambitii de carierista si foarte muncitoare. Nici o legatura cu vreo activitate artistica sau ceva cu suflu prea puternic de creativitate!

La un moment dat, nu imi mai amintesc in ce context, mi-am dat seama ca imi place ce fac, imi place ce am, dar parca astea nu imi mai aduc satisfactia si bucuria pe care o asteptam.

In copilarie eram foarte pasionata de toate jocurile pe care le jucau toti copiii. Imi placea sa „socializez”, sa fac parte din grupul lor.  Nu mi-am sondat niciodata atractia pe care o simteam pentru pictura, iar partea cu cititul…daca stateai sa citesti, pierdeai timp din pretiosul si intotdeauna prea putinul acordat jocului.

Din pacate la scoala rezistai bine daca reuseai sa citesti lecturile obligatorii conform programei si nu am avut sansa sa fiu ghidata de cineva, sa am pe cineva care sa ma invete sa imi placa cititul, sa stiu ce sa apreciez la o carte!

Tarziu, dupa ce am trecut cu bine de perioada adolescentei am inceput sa descopar cititul si mi-a placut taare! Mi-a placut sa traiesc mai multe vieti intr-una. Prin fiecare carte citita am senzatia ca am mai trait o viata. Ma bucur la bucuriile lor, sufar impreuna cu personajele favorite, incerc sa le ghidez ca sa treaca cu bine prin viata sau ma enervez cand mi se pare ca fac greseli stupide.

Astazi am ajuns la introspectia asta pentru ca am citit o provocare delicioasa aruncata de unul dintre bloggerii cunoscuti de la noi, Chinezu!

Face un soi de competitie din care sa aleaga inca 4 bloggeri care sa il ajute sa jurizeze 5 carti, dintre care una trebuie sa fie castigatoare a premiului Augustin Fratila. Mi-a placut fantastic de tare initiativa, asa ca, dupa o scurta ezitare, m-am inscris! Tare mi-ar mai placea!

Indiferent de rezultat, oricum o sa imi iau cartile alea pentru ca deja mi-a incitat curiozitatea.

Aveam de multe ori discutii cu prieteni care inca mai citesc, putini ce-i drept, care imi mai spun ca le e greu sa isi aleaga cartile in librarie, ca ar simti nevoia sa aiba o recomandare inainte. Da, ok, acum o sa spuneti ca poti intra pe net sa cauti. E drept, dar nu intotdeauna ai apucat sa iti faci lista de cumparaturi de carti, bine documentata in prealabil. Cel putin la mine e de impuls. Nu imi spun „azi trebuie sa ajung sa imi cumpar niste carti”!

Ei bine, asta e ocazia de a pune pe lista 5 carti preselectate! I will enjoy it! 🙂

Cartile din finala:

1.  “Craii şi morţii”, de Dan Stanca, Editura Cartea Românească, 2012
2.  “Cronicile genocidului”, de Radu Aldulescu, Editura Cartea Românească, 2012
3.  “Hotel Universal”, de Simona Sora, Editura Polirom, 2012
4.  “Omar cel orb”, de Daniela Zeca, Editura Polirom, 2012
5.  “Şoseaua Căţelu 42”, de Alina Nedelea, Editura ALLFA, 2012

Super initiativa! Bravo! As vrea sa vad mai multi oameni care au putere de influenta ca duc discutia in zona asta! Hai sa invatam si lucruri frumoase, ca de uratenie ne-am saturat cu totii!