copilarie

Cum ne mai ciocnim

~ nicodumitrascu ~ Scrie un comentariu

Ca orice om, am si eu zile bune si zile proaste! Depun niste eforturi extraordinare ca măcar copilul sa nu le simtă. Din păcate nu prea imi iese! Este copilașul asta un burete de emoții, de stări! Absoarbe tot! Si daca nu iti convine ca e nervos, mai întâi trebuie sa te uiti la tine! … Continuă să citești Cum ne mai ciocnim

Relaxare at its best!

~ nicodumitrascu ~ Scrie un comentariu

Va amintiti senzatia aia din copilărie, când era sâmbăta sau duminica dimineața si stăteam in pijama la televizor uitandu-ne la desene animate pana pe la 10 sau 11(nu mai știu la cât se terminau)? Zilele trecute am avut o revelatie: sunt câteva lucruri pe care daca le faci, reusesti sa dezgropi din tine senzatia de … Continuă să citești Relaxare at its best!

Full time job – mama

~ nicodumitrascu ~ Scrie un comentariu

Stiti ca va spuneam ca am un super baietel, care in urma cu niste ani a fost un super bebelus. Prin viata mea de mamica m-am lovit de diverse intrebari si situatii, pe care le-am depasit cu brio. Asta nu inseamna ca am fost eu mama model care le-a stiut pe toate! Am avut o multime … Continuă să citești Full time job – mama

Declicul

~ nicodumitrascu ~ Scrie un comentariu

In urma cu mulți ani, pe drum spre petrecerea de Revelion, care era in afara Bucureștiului, aveam una dintre acele discuții cu soțul meu: El: Anul asta ne-au ieșit cam toate pe care ni le-am propus. Tu îți dai seama? Eu, ganditoare, facand o trecere in revista a relizarilor: Cam da! El: Doamne ajuta! Ganditor...Te-ai … Continuă să citești Declicul

Copilarie 4

~ nicodumitrascu ~ 4 comentarii

Primele mele cuvinte nu au fost clasicele “mama” sau “tata”, ci “Lili, gentuta”. Lili e sora mea, mai mare decat mine cu 5 ani. M-am nascut cu ochii pe ea si pe gentuta mea alba cu pestisori gri sau bleu (asta chiar nu-mi mai amintesc exact). Cand am aparut in peisaj a fost incantata ca … Continuă să citești Copilarie 4

Copilarie – partea a treia

~ nicodumitrascu ~ 2 comentarii

Traim cu totii intr-o vesnica criza de timp. Din pacate atunci cand am crescut au venit si responsabilitatile si vesnica proritizare a timpului care cateodata ne iese, cateodata nu. Din cauza asta am tot ezitat inainte sa trec la partea a treia, care este despre parinti. Am asa de multe amintiri, dar pentru ca stiu … Continuă să citești Copilarie – partea a treia

Copilarie – partea 1

~ nicodumitrascu ~ Un comentariu

Desi m-am nascut si am trait cativa ani in perioada comunista, nu ma pot plange ca am patimit prea tare, asa cum auzi de cele mai multe ori. Parintii mei prinsesera posturi bune, ceea ce ne-a oferit un confort in primul rand financiar, dar ne-a asigurat si multe alte avantaje, de genul concediilor petrecute in … Continuă să citești Copilarie – partea 1