Sa facem niste riduri noi!

OK, girl! E clar! Tu si cu mine avem o noua treaba! Trebuie sa mai facem niste riduri noi pe-aici! Trebuie sa ne luceasca ochii din nou.

Las’ ca începi tu școala și se da milităria jos din pod

Nu știu dacă am suficienți nasturi de câte ori am auzit expresia asta, și zau ca nasturi am mulți! Îmi amintesc, copil fiind, ca am iubit foarte tare școala. Aveam deja experiență, pentru ca eram continuu legata de fusta sora-mii și mă duceam inclusiv la școală și stăteam în banca cu ea. Săraca! Cred ca … Continuă să citești Las’ ca începi tu școala și se da milităria jos din pod

Istanbul din amintiri

Aveam vreo 11 ani cand i-am cunoscut. Au venit la noi in școala cu planuri mărețe. Vroiau sa facă un grup de dansuri si cântece.Eu avusesem deja o experiența cand ii spusesem tatălui meu ca vreau la dansuri moderne si aterizasem la balet, asa ca eram sceptica.Am vorbit cu prietena mea si am decis sa … Continuă să citești Istanbul din amintiri

Ok, panic!

Recunosc, am perioadele mele in care sunt praf! Dar pe bune! Imi zboară mii de idei si gânduri prin cap, dar nu le pot clasa. Am nevoie de energie ca sa le organizez si sa le pun pe fiecare in sertarasul ei. Dar nu pot. Așa ca ajung sa ma gândesc la multe, dar fără … Continuă să citești Ok, panic!

Declicul

In urma cu mulți ani, pe drum spre petrecerea de Revelion, care era in afara Bucureștiului, aveam una dintre acele discuții cu soțul meu: El: Anul asta ne-au ieșit cam toate pe care ni le-am propus. Tu îți dai seama? Eu, ganditoare, facand o trecere in revista a relizarilor: Cam da! El: Doamne ajuta! Ganditor...Te-ai … Continuă să citești Declicul

Copilarie 4

Primele mele cuvinte nu au fost clasicele “mama” sau “tata”, ci “Lili, gentuta”. Lili e sora mea, mai mare decat mine cu 5 ani. M-am nascut cu ochii pe ea si pe gentuta mea alba cu pestisori gri sau bleu (asta chiar nu-mi mai amintesc exact). Cand am aparut in peisaj a fost incantata ca … Continuă să citești Copilarie 4

Copilarie – partea 1

Desi m-am nascut si am trait cativa ani in perioada comunista, nu ma pot plange ca am patimit prea tare, asa cum auzi de cele mai multe ori. Parintii mei prinsesera posturi bune, ceea ce ne-a oferit un confort in primul rand financiar, dar ne-a asigurat si multe alte avantaje, de genul concediilor petrecute in … Continuă să citești Copilarie – partea 1